Viziunea crestina asupra universullui

Cand am citit apocalipsa lui Ioan am ramas siderata si socata de viziunea ridicola asupra cerului care era descris ca o simpla copertina care separa lumea noastra de lumea lui Dumnezeu si a ingerilor ce se va desface precum o carte de mpiele pe care o faci sul la sfarsitul vremurilor, cand stele vor cadea ca smochinele.
Cei care au scris biblia nu aveau notiunea de univers, nu stiau ca stele sunt mult mai mari decat planeta noastra, ca se pot afla la ani lumina de noi si ca la suprafata unei stele temperatura atinge mii de grade. Ei credeau ca cerul e un fel de tavan cu beculete cat smochinele dincolo de care este imparatia lui Dumnezeu si din acest motiv au scris ca cerul se va desface precum un papirus care se strange si se face sul si stelele vor cadea pe pamant precum smochinele verzi dintr-un pom batut de vant, iar de dincolo se vor arata ingerii pe coloane de foc.Pamantul este descris ca fiind plat si patrat, nu o sfera cum este in realitate.
"Dupa aceea am vazut patru ingeri, care stateau in picioare in cele patru colturi ale pamantului. Ei tineau cele patru vanturi ale pamantului, ca sa nu sufle vant pe pamant, nici pe mare, nici peste vreun copac" (Apocalipsa lui Ioan 7.1)
 Biblia abunda de asemenea aberatii strigatoare la cer. In geneza scrie ca Dumnezeu a facut intai ziua, dupa care a facut soarele, adica daca ar fi sa credem biblia ar insemna ca intai a aparut pamantul cu tot cu miscare sa de rotatie si ziua exista fara soare, adica lumina venea din neant, din nimic si planeta noastra se invartea in singura, fara sa existe un camp gravitational care sa o tina pe orbina, ceea ce este un nonsens.
In biblie nu se vorbeste despre stele, galaxii, gauri negre si alte planete, pamantul fiind considerat centrul universului si din acest motiv in evul mediu era la putere teoria geocentrica si daca cineva indraznea sa spuna ca pamantul e rotund si se roteste in jurul soarelui sau ca mai exista si alte planete ca a noastra era ars pe rug pentru erezie, cum s-a intamplat cu Giordano Bruno si cum era sa pateasca si Galileo Galilei.